Video de la marș:

Tinerii au participat apoi la concertul de lansare a Radio România Chișinău, fluturând steaguri tricolore:

Reflectarea evenimentului în presă: ProTV, JurnalTV, Moldova 1, Publika, EuroTV, Arena, Vocea Basarabiei, Unimedia, Jurnal.md, Romanian Global News, Ziua Veche, Union

Odată cu sfânta zi de 1 Decembrie, Platforma Civică Acțiunea 2012 lansează o nouă campanie menită să apropie populația de pe cele două maluri ale Prutului.
Dacă campania “Unirea în zece motive” s-a adresat populației din Republica Moldova, Obiectiv: Basarabia vine în întâmpinarea nevoii de informare a populației din România, cu precădere din orașele mici și din mediul rural.

În luna decembrie vor fi distribuite pliante în majoritatea județelor din România cu argumente pentru care Basarabia trebuie să revină la Țară. Cei care doresc să distribuie astfel de pliante sunt rugați să ne contacteze.

Mai jos aveți textul pliantului și imaginea .jpg, vă invităm să promovați mesajele din el în discuțiile cu toți cei din dreapta Prutului.

1. Basarabia este parte a spaţiului locuit dintotdeauna de români. Circa 3 milioane de români din Republica Moldova sunt separaţi de noi, ca urmare a ocupaţiei sovietice. Această nedreptate trebuie reparată.

2. Multe dintre urmele lui Ştefan cel Mare pot fi găsite peste Prut, în cetăţi şi mănăstiri, dovezi ale identităţii neamului nostru.

3. Sute de mii de ostaşi români şi-au dat viaţa pentru unitatea, libertatea şi integritatea spaţiului românesc. A ascunde această realitate ar însemna să ne minţim pe noi înşine

4. Pentru simplul fapt că erau români şi pentru că şi-au dorit să rămână ai României, basarabenii au fost deportaţi, înfometaţi, închişi, torturaţi, ucişi, o treime din populaţia Basarabiei fiind exterminată de Stalin. În pofida acestui fapt, dorinţa de reunire cu Patria-Mamă a rămas în minţile şi inimile multora dintre basarabeni.

5. Zecile de mii de tineri curajoşi care au scandat lozinci pentru unire şi au arborat tricolorul românesc în aprilie 2009, la Chişinău, reprezintă o generaţie care nu mai tolerează să-i fie călcată în picioare identitatea românească.

6. Realizarea unificării celor două state româneşti va însemna restaurarea unităţii de limbă, etnie, religie, cultură.

7. Numeroase personalităţi culturale, ştiinţifice şi politice ale României sunt originare din Basarabia: scriitorii Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexei Mateevici, Constantin Stere, Paul Goma, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, mareşalul Alexandru Averescu, lingvistul Eugen Coşeriu, actorii Colea Răutu, Iurie Darie, Stela Popescu şi mulţi alţii;

8. O Românie reîntregită ar fi mai diversă socio-cultural prin contactul cu mai multe comunităţi etnice. În acelaşi timp, partidele politice menţinute pe criterii etnice şi-ar pierde din influenţă, procentul minorităţii maghiare scăzând considerabil, iar a celei ruse nedepăşind 1% din totalul populaţiei de 25 milioane de locuitori.

9. Oamenii de stiinţă susţin că mărimea populaţiei şi a teritoriului sunt cele mai importante caracteristici care influenţează potenţialul unei ţări pe termen lung. Prin unificarea cu Republica Moldova, România ar câştiga la capitole precum forţa de muncă, investiţii, industrie textilă şi alimentară, suprafaţă agricolă şi potenţialul turistic.

10. Un stat mai mare este unul mai puternic din punct de vedere politic şi economic. După unificare, importanţa României pe plan european şi mondial ar creşte substanţial.

Este anul 2011 şi e timpul să reintrăm în normal.

Primul pas: ceea ce ne-a fost luat în mod nedrept să revină acasă prin unirea Republicii Moldova cu România.

Este datoria noastră morală să facem presiuni asupra clasei politice de la București. Este timpul ca NOI să cerem să se facă dreptate, altfel lucrurile nu se vor schimba niciodată.

BASARABIA e ROMÂNIA!

Ce trebuie să știe fiecare participant care ni se alătură:
Deșteaptă-te române*
Hora Unirii*
Treceți batalioane*
Trăiască duhul lui Iancu
Același sânge, aceiași țară
Basarabia – Unire

Puteți tipări programul și versurile de la Treceți batalioane, Hora Unirii și Deșteaptă-te române

*versurile diferă de la variantă la variantă, le vom intona pe cele din versiunea tipărită

Program:

ora 08.00 – Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan-  Întâlnirea participanţilor din toate colţurile României. Obeliscul e situat în faţa porţii a treia a cetăţii. Poze aici şi aici.

ora 09.00 – Consiliul Județean- Depunerea de coroane la statuile lui I.I.C. Brătianu şi lui Iuliu Maniu. 

LA ALBA CU TOȚII PORNEAM…

ora 10.00 –Poarta a III-a-  Marșul UNIRII. De la Poarta a III-a a Cetății până în fața Catedralei, trecând prin principalele puncte din drum, vom merge în marș fluturând steaguri tricolore, scandând și intonând cântece patriotice.

ora 11.00 –Piața Tricolorului -  Hora Unirii

ora 11.30 – Piața Tricolorului – Spiritul tricolorului. Spectacol de culoare

CU TOȚII ERAM REGIMENTE ROMÂNE…

ora 12.30 – Poarta a III-a – Flash mob dedicat Unirii de la 1918.

ora 15.30 – Piața Tricolorului – Coregrafie dedicată provinciilor istorice românești.

Încercările lui Mackensen de a reconstitui un front pe Dunăre au eşuat. Legătura României cu trupele aliate de la Salonic fiind restabilită, Pacea de la Bucureşti a fost anulată şi România a reintrat în război alături de Puterile Antantei. Înfrântă decisiv pe frontul italian, Austro-Ungaria, semna, la 3 noiembrie, armistiţiul de la Villa Giusti. Separat, noul guvern ungar semna cu aliaţii Convenţia de încetare a ostilităţilor, la Belgrad, la 13 noiembrie.

În puţine zile a urmat descompunerea şi dispariţia dublei monarhii. Imperiul austro-ungar s-a destrămat în părţile sale constitutive pentru că popoarele nu mai voiau să trăiască într-un cadru statal ostil, care nu le-a rezervat decât servitute, periferizare şi deznaţionalizare. În virtutea dreptului la autodeterminare, popoarele din centrul şi sud-estul Europei, sub conducerea consiliilor lor naţionale, în lunile octombrie-noiembrie 1918 au dat asaltul final asupra dublei monarhii, pentru formarea statelor naţionale independente. A fost astfel trasată o nouă hartă politică în această zonă a Europei, înainte de deschiderea Conferinţei de Pace de la Paris.

La 29 noiembrie, Slovacia se rupea de Austro-Ungaria, iar Praga se va proclama Republica Cehoslovacă. În teritoriile sud-slave, Consiliul Naţional Iugoslav, la 29 octombrie, a proclamat Statul Independent al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, stat al cărui Adunare populară de la Zagreb a adoptat, la 24 noiembrie, hotărârea de unire cu Regatul Serbiei şi cu Muntenegru, la care vor adera Voivodina şi Muntenegru.

În Austria, revoluţia democratică victorioasă l-a constrâns pe împăratul Carol să abdice, iar la 12 noiembrie Adunarea Naţională Provizorie a proclamat Republica Austria.

În Ungaria evenimentele s-au desfăşurat în mod asemănător. Noul guvern, al contelui Károlyi Mihály, sub presiunea populară a proclamat Republica Ungară, la 16 noiembrie. Şi poporul polonez şi-a împlinit visul recâştigării independenţei şi refacerii unităţii naţionale.

2.
Către sfârşitul anului 1918, şi lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român (începută decisiv în Basarabia, prin votarea de către Sfatul Ţării a Actului Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, România, la 27 martie 1918, nota www.voceabasarabiei.com) intră în faza sa decisivă. În Occident, emigraţia din Transilvania şi România a organizat comitete naţional-politice, a susţinut faţă de guvernele Puterilor Antantei aspiraţiile naţionale ale poporului român, aşa cum au fost ele acceptate de acestea prin Tratatul din 1916, explicând că România, încercuită total la începutul anului 1918, n-a avut altă soluţie decât pacea separată (dar provizorie) cu Puterile Centrale, a organizat legiuni şi unităţi de voluntari români pe teritoriile statelor aliate, care au participat activ la înfrângerea Puterilor Centrale. Mişcarea de eliberare naţională din imperiul dualist şi înfrângerile militare suferite de Puterile Centrale i-au uşurat demersurile, punând Puterile Centrale în situaţia de a nu putea respinge revendicările poporului român.

În Moldova, “Adunarea Naţională”, convocată de Comitetul Naţional al Românilor Emigraţi din Austro-Ungaria, cu sediul la Iaşi, adresa, la 6 octombrie, un manifest poporului român şi guvernelor aliate (de el luând cunoştinţă şi guvernele Puterilor Centrale), cerându-se în mod hotărât despărţirea Transilvaniei şi Bucovinei de monarhie şi ca ele să fie unite cu România. În Transilvania, conducerea Partidului Naţional Român, ca reprezentanţă unică autorizată să vorbească în numele poporului român din Transilvania, a început numaidecât acţiunea politică. Comitetul Executiv al PNR, întrunit la Oradea în ziua de 12 octombrie 1918, a discutat şi adoptat Declaraţia de autodeterminare a Transilvaniei şi ruperea de Ungaria. Într-o atmosferă de derută şi stupoare, Declaraţia de la Oradea era citită în Parlamentul Ungariei de Alexandru Vaida Voevod. Declaraţia de la 12 octombrie a stat la baza întregului proces de luptă a românilor din Transilvania până la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

În problema autodeterminării Transilvaniei şi a organizării luptei pentru unire, social-democraţii românii din Transivania au colaborat strâns şi eficient cu PNR. Tratativele dintre conducerile celor două partide se finalizau la 31 octombrie, constituindu-se, din 6 reprezentanţi ai PNR şi 6 ai PSD, Consiliul Naţional Român Central, “unicul for care reprezintă voinţa poporului român”. În aceeaşi zi, la Viena, din iniţiativa ardeleanului Iuliu Maniu şi a bucovineanului C. Isopescu-Grecul, se constituia Senatul Militar Român din Viena; cei peste 50.000 militari români aflaţi la Viena şi Praga s-au pus la dispoziţia CNRC şi s-au îndreptat spre Transilvania.

În prima jumătate a lunii noiembrie, CNRC (sau Marele Sfat Naţional Român) a organizat, la nivel de judeţe, oraşe şi comune, consiliile naţionale locale şi gărzile naţionale româneşti (braţul armat al Unirii), preluând conducerea efectivă a Transilvaniei. Pretutindeni, vechile autorităţi opresive austro-ungare au fost alungate. În ziua de 9 noiembrie, CNRC înainta Consiliului Naţional Maghiar o notă diplomatică prin care solicita ultimativ guvernului ungar trecerea sub puterea sa politică a Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi a părţilor româneşti din comitatele Bichiş, Cenad şi Ugocea din Ungaria. Întrucât tratativele purtate la Arad, în 13-14 noiembrie, între o delegaţie română şi una ungară au eşuat, guvernul ungar nevoind să renunţe la Transilvania, în numele CNRC, St. Cicio Pop şi Gh. Crişan publicau, la 20 noiembrie, textul convocării Marii Adunări Naţionale, pentru ziua de 1 decembrie, la Alba Iulia. Câteva zile mai târziu, la 28 noiembrie, Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuţi, declara solemn unirea Bucovinei cu România.

În ziua de 1 Decembrie 1918, în sala Casinei Militare din cetatea Alba Iulia, se întrunea Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania. Cei 1.228 delegaţi (deputaţi) votau, în unanimitate, Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România, adusă apoi la cunoştinţa imensei mulţimi masate pe platoul din jurul clădirii. Se împlinea destinul istoric al poporului român.

Cu toţii la Alba Iulia pe 1 decembrie 2011!